Heat

?Capitolul 3︱V2

– Oricum, cred că va fi în zadar, și-a mușcat buza de jos. Unchiul tocmai ce a sunat și a spus că va întârzia. Are de rezolvat niște treburi pe la comisariat.

Oh. Poate că acest lucru nu era cel mai rău lucru care se putea întâmpla. Eram cumva... ușurat.

– Deci vom fi doar noi? am întrebat, pentru a mă asigura.

– Da, s-a înroșit la față, apoi a scuturat din cap. Noi și angajații. Mătușa este plecată într-o vacanță cu prietenele ei. Cică fac tot felul de excursii terapeutice, de vindecarea sufletului. Stau refugiate în munți pentru două săptămâni și fac ritualuri alături de călugări budiști.

Vorbea iar prea mult, pentru că se simțea cumva stânjenită.

– Sună... interesant.

– Așa sunt soțiile bogate. Fac tot felul de activități risipitoare de bani.

Am scanat rapid duritatea zidurilor exterioare, fiind impresionat de arhitectură. Generalul Barcow avea bani, nu glumă. Nici cei mai mare dușmani ai lui nu puteau trece peste această fortăreață. Asta spunea multe despre cât de strateg putea fi.

– Câți angajați sunt aici? m-am interesat eu, din motive egoiste.

Dar Heavy nu a intrat la bănuieli și mi-a răspuns prompt.

– Câțiva. Nu foarte mulți, pentru că și-au încheiat programul. Martha este cea mai dragă dintre toți, dacă mă întrebi pe mine. Mereu mă răsfață.

Mi-a făcut semn să o urmez, iar eu nu m-am împotrivit. Am analizat fiecare cotlon parcurs și am memorat fiecare lucru. Heavy m-a dus într-o sală destinată cinatului, căci o masă o acoperea într-o proporție de șaptezeci la sută, fiindcă era mare, spațioasă și cu multe scaune.

Mi-am centrat atenția asupra unei femei în vârste, care își purta părul tuns până la umeri și ușor buclat. Purta un șorț imaculat și pe chip era întipărit un zâmbet călduros. Am văzut-o pe Heavy privind-o cu drag și mi-am dat seama că cele două au o relație bună.

– Tu trebuie să fii Heat. Sunt atât de fericită să te cunosc, femeia mi s-a adresat. Eu sunt Martha.

– Am auzit multe despre tine, am întins mâna către ea, pentru a o împreuna cu a ei.

– Crede-mă! Și eu, a șoptit amuzată.

– Martha! Heavy a intervenit repede.

Deci Heavy vorbea frecvent despre mine? Nu știam de ce acest gând mă făcea să fiu satisfăcut. Dar și curios. Mă întrebam ce le spunea celorlalți despre mine și dacă vorbea de bine.

– Scuze, Heavy, Martha s-a scuzat. Deci? Vreo preferință culinară?

– Mănânc orice, am dat din umeri.

– Minunat. În scurt timp cina va fi gata.

S-a înclinat ușor, apoi s-a dus către bucătărie, lăsându-ne pe mine și Heavy, care încă era rușinată, singuri. Ne-am așezat la masă, unul lângă celălalt, și am privit-o din lateral, observând cât de drăguță era din acest unghi. Avea genele extrem de lungi și fața albă. De aș fi fost pasionat de artă, aș fi desenat-o. Însă nu mă pricepeam așa cum o făcea ea.

Am rămas câteva clipe bune, privind-o și simțindu-mi inima bătând mai repede în piept. Apoi am scuturat ușor din cap. Nu era momentul să mă concentrez pe Heavy. Eram într-o misiune importantă. Ei puteam să-i analizez trăsăturile armonioase mai târziu.

– Heavy, am nevoie la baie. Unde o pot găsi?

Mi-a explicat exact unde să ajung, pentru baia de serviciu, menționând că și la etaj erau câteva, destinate oaspeților. Firește că am decis să merg spre a doua variantă, pentru că conform schiței făcute de acasă, acolo se afla biroul Generalului Barcow.