Toate focurile

A DOUA PARTE:
Reign Storm

Poți oare să îți ierți dușmanul? Doar Dumnezeu îl va ierta! Sarcina noastră este să le organizăm o întâlnire.

Anonim

CAPITOLUL 21

72 de luni

Nici roua dimineții – superbă, de altfel, dacă o prinzi când trebuie; nici adierea primăverii, umedă și revigorantă; nici păsărelele vesele din jur sau pozitivitatea aproape agresivă a Kenrei nu m-au câștigat în lunile care au trecut. „Ce trebuia făcut, a fost făcut, dragă", îmi spune ea, de fiecare dată când mă prinde piedută un moment, cu privirea într-un punct fix. Am reluat de atâtea ori discuția asta cu ea, încât mi s-ar face greață dacă am vorbi din nou despre ce s-a întâmplat. Nu mi-a cerut toate detaliile, așa că nu i le-am dat, însă acum știe esențialul. Sunt sigură în proporție de nouăzeci la sută că a ciripit mai departe, către Henry. Cel puțin m-a scutit de efotul pe care l-aș fi făcut încercând să mă conving că trebuie să îi povestesc și lui.

Printre multe alte decizii importante, am convenit toți trei – mai mult ei – ca în următorul an universitar să mă reînscriu la facultate și că vom da uitării eșecul din primul an. Henry se va ocupa, cel mai probabil, în măsura în care îi e permis, evident, de Santana și anexele lui, inclusiv de Carson – sau, mai bine zis Seth, după cum îl cunoaște anturajul. În sfârșit, Henry e foarte aproape de a-și îndeplini dorința în ceea ce îi privește pe frații Hank. Dar asta rămâne de văzut pentru când își vor face apariția – dacă și-o vor face. După tot ce a aflat zilele trecute, Henry a instalat în jurul casei un sistem nou de supraveghere video și o alarmă mai performantă, iar Kenra m-a silit ca în turele de noapte să o însoțesc la laborator.

Ce entitate străină i-a constrâns de încă mă țin în casa lor?

Am o mică bănuială că Kenra crede orbește că tot ce i-am povestit e rodul imaginației mele influențată de cine-știe-ce droguri am luat pe unde am umblat. Totuși, ea se încăpățânează să rămână în jocul "închipuit" de mine, oferindu-mi toată încrederea de care am nevoie. Cred că face un soi de psihologie cu mine, într-un mod foarte prudent. Henry, însă, mă crede, iar acțiunile lui îmi dovedesc asta. Chiar ieri am auzit la radioul din mașină o știre cum că o adolescentă virgină din Chicago a ajuns printre prostituatele lui Santana, transferată printr-o mișcare proastă din Sicilia înapoi în America. Nu a trecut bine de graniță, iar duba a fost asaltată de echipa lui Henry. Fata a fost salvată la timp. Acum e în depresie. Părinți sunt devastați. S-a deschis o anchetă. Autoritățile vor lua măsuri, ca de fiecare dată.

Ursul Henry scormonește în cuibul cu viespi al lui Santana și, treptat, se crează gălăgie. Nu pot să neg că îmi e teamă pentru Henry, care mai devreme sau mai târziu va fi înțepat. Însă jocul ăsta de-a „hoții și vardiștii" e pasiunea lui. Cred că într-o altă viață a lucrat la FBI. E atât de implicat și concentrat să rezolve acest puzzle – la care eu am renunțat de mult –, încât și-a creat probleme cu Kenra, care îi reproșează de câteva ori pe săptămână că ea nu vrea să își dea seama la laborator că sângele pe care îl inspectează este al lui. E dramatică, cu alte cuvinte.

Nu de mult timp mi-am reintrat în ritm. Dorm regulat. Fac sport. Mănânc sănătos. Aștept să se termine anul ca să merg la facultate și parcă în fiecare zi îmi doresc tot mai mult asta. Nopțile petrecute cu Kenra la laborator mi-au dat șansa să învăț multe. Cred că m-am concentrat la tot ce mi-a explicat ea despre sânge și am ales să aprofundez singură subiectul ăsta doar pentru a-mi controla mintea. Gândurile mele au fost un haos mai bine de o lună. De aia m-am apucat de sport și mi-am făcut abonament pentru un an la sală.