AURORA

♥︎ARON♥︎

-Pacientul e stabil , domnule!
-În regulă. Anestezicul când i se va duce ? Întreb asistenta de lângă mine în timp ce îmi dau mănușile jos , după o operație.
-Trei ore . Nu am administrat mult , așa cum a-ți spus.
-Bine ! Îmi las mănușile în coșul de gunoi și cobor jos la parter.

Lucrez în spitalul asta de câteva luni , e nou , dar pana acum am lucrat la cel puțin doua spitale și câteva farmacii. Atunci când ai pile și lumea se sperie de familia ta destul de...înfiorătoare , lumea nu te mai refuza. Jos ma întâmpină o femeie de 89 de ani , avea glicemie și ma rog , după ce am rezolvat problema ei tot vine aici pentru a-mi mulțumii.

Simt priviri asupra mea și când pleacă femeia dau cu ochii de ,,supraveghetorul,, meu . O fata destul de frumoasă , parul ondulat , negru și cu niște picioare...înghit în sec și pielea ei e ciocolatie. Ochii ei sunt destul de accentuati și ies în evidenta în comparație cu parul și pielea ei închisă la culoare , are ochii ușor verzi spre albastru și mi se pare ca visez când o vad . E cu un bărbat lângă ea , probabil iubitul.

Ies din încăpere și încă simt privirea ei asupra mea , chiar dacă nu mai sunt în raza ei vizuala . Programul meu sa terminat așa că mă grăbesc sa ma schimb și plec cât mai repede de aici . Am o întâlnire cu frații mei și nu pot sa întârzii , mereu sunt punctual și am învățat foarte bine ca cei care întârzie primesc o zi în spital.

Cel puțin așa am ajuns eu și familia mea de câteva ori aici , probabil de aia acum lucrez aici , am fost de atâtea ori pe patul de spital încât am început sa îmi placa-meseria nu sa fiu pe patul de spital- , ies de pe ușa spitalului și urc în mașină-Lamborghini URS de culoare neagra- .

Într-o jumătate de ora ajung la sediu-o clădire abandonată pe care am renovato noi , un fel de fabrica de iaurt ce a fost închisă acum doi ani din motive total incerte-. Urc scările până le aud vocile fraților mei .
-Puteai sa ne întrebi în loc sa faci total opusul a ce am vorbit ! De ce tot faci asta !? Îl aud pe Alex , fratele meu mai mare cu vreo doi ani , probabil se cearta cu Christian. Fratele meu mai mic care face mereu ce vrea el , ori ce doar sa nu ne asculte pe noi , aparent nu a fost destul de mult la spital .

Când ma vad amândoi Alex ridică o mana în aer de parca ar vrea sa o arunce .
-Și tu , ce dracului faci ? De ce nu stai cu ochii pe el? Ma uit la amândoi și Christian își da ochii peste cap. E încă adolescent , are 17 ani , se descurca în afaceri dar ne da peste cap de tot.
-Eu am un servici , ai uitat ? Tu ce faci ?
-Tu te ocupi de salvat vieți eu de omorât și ăsta de vândut prosti ! Țipă el și se uită la Christian.

-Oh haide ! Am făcut bani frumoși.
-Da dar jumătate din mașinile noastre sunt vândute pe ce , pe 500€!? Măresc ochii și ma uit la Christian care acum își strânge buzele Într-o linie total dreapta și privește podeaua .
-Dacă nu iei înapoi mașinile îți jur ca ajungi la pat cel puțin trei luni . Înghite în sec la auzul amenințării mele și Alex se uită la el încruntat.

-Deci , pentru asta m-ai chemat ?
-Nu , vreau sa duci Ferrari-ul 488 GTB cel roșu în Germania. Ai toate actele și tot ce îți trebuie , avem un cumpărător și dă o grămadă de bani , dar mi se pare ceva putred deci de aia te trimit pe tine .
-Și dacă ma duc degeaba ?
-Știu că o să îți placă sa zbori creierii , așa că nu va fi degeaba .

-Când plec ?
-Acum . Îmi întinde pistolul și îl pun în buzunarul de la spate .
-Dar eu cu ce ma întorc?
-Te așteaptă cineva la vama.

***
Sunt deja de 3 ore pe drum și pe GPS spune ca ajung în 10 ore . Nu fac opriri pentru ca nu vreau sa irosesc timp , trebuie sa fiu la spital următoarea zi și nu îmi permit sa întârzii.