Mergeai singura pe strazile mohorate ale Londrei, te simteai deprimata si cu moralul la pamant. Te certasesi cu prietenul tau cel mai bun, Harry. Motivul?
* I-ai spus ca l-ai vazut pe iubitul tau in bratele unei boboace de la scoala, iar dupa aceia acesta a sarutat-o. Nu mai suportai sa vezi imaginea din fata ochilor ce iti distrugea bucatica cu bucatica sufletul, ai plecat de acolo si ai mers la Harry. Sperai ca cel mai bun prieten sa iti fie alaturi in momente ca astea, dar nu a fost chiar asa cum te asteptai. Te indreptai spre casa lui, ai intrat timida pe aleea din fata si ai urcat scarile verandei cu o usoare tristete, ai batut la usa si ai asteptat. Anne ti-a deschis, ea era pentru tine ca o a doua mama.
- (Y/N) arati ingrozitor! Ce s-a intamplat? Te intreba aceasta usor socata si luandu-te in brate.
- Jason s-a intamplat. Ai spus printre suspine deoarece incepusesi sa plangi.
Un scartait de scari se auzi in aer si ai ridicat privirea vazandu-l pe Harry cum cobora de la etaj. Buclele ii erau putin ude semn ca facuse un dus acum ceva timp. L-ai imbratisat de indata ce l-ai vazut, lacrimile incepand sa-i umezeasca tricoul. I-ai simtit bratele incordandu-se in jurul tau. Era ingrijorat si nervos in acelasi timp deoarece presimtea ce s-a intamplat.
- Jason? Spune acesta ca o soapta in dreptul urechii tale.
Ii puteai simti tonul vocii care era rece si dur. Ai simtit niste fiorii care ti-au strabatut corpul in doar cateva secunde. Nu i-ai raspuns, doar ai clatinat din cap in semn afirmativ in timp ce ti-ai ridicat ochii pentru ai vedea expresia fetei. Te-a luat de mana si a urcat in camera sa. Sunetul usii scartaind te-a facut sa tresari. Iti placea camera lui, albastrul de pe pereti iti crea o stare de liniste, simteai ca in acea camera puteai fi doar tu si gandurile tale alaturi de Harry, prietenul tau cel mai bun de la 5 ani, decand te-ai mutat in Londra.
- Ce a mai facut de data asta? A spus uitandu-se la tine curios.
Lacrimile au inceput sa evadeze din ochii tai, rimelul rezistent la apa nu mai putea face fata si incepea sa lase urme pe obrajii tai fini in momentul in care ti-ai amintit imaginea legata de Jason si fata aceia. Harry s-a ridicat din pat indreptandu-se spre cutia de servetele asezata neglijabil pe biroul sau. Si-a scos telefonul pe care l-a inchis si l-a lasat pe mobila, intorcandu-se la tine cu bucatile de hartie ce urmau sa fie imbibate in lacrimi. Te-a cuprins in brate dupa ce ti-a dat servetelele, a inceput sa te mangaie pe spate stiind ca asta te calmeaza mereu si asa a si fost. Dupa ce te-ai mai linistit ai inceput sa ii povestesti ce s-a intamplat. Nu era pentru prima data cand il prindeai pe Jason in asemenea ipostaze, l-ai iertat de fiecare data pentru ca nimeni nu-i perfect.
- Si ce ai de gand sa faci in privinta asta? Ii puteai simti tonul vocii reci si serioase, Harry nu era serios prea des.
- Nu stiu. Ma gandesc sa ma despart de el..
- Il mai iubesti? Nu intelegeai de ce Harry vorbesti asa rece cu tine si de ce era asa serios.
- Nu stiu, ai soptit tu. In ultimul timp nu ma mai simt bine prin preajma lui, e rece cam cum este vocea ta in momentul de fata. Si ti-ai indreptat privirea spre fata lui pentru a-l putea analiza.
El si-a indreptat privirea spre fereastra din partea dreapta a patului, privea in gol si incerca sa analizeze cuvintele spuse de tine.
Harry: Nu vreau sa fiu eu cel care iti spune “Ti-am spus eu” ,dar chiar daca Jason este prietenul meu ti-am spus sa ai grija pentru ca el nu este serios. A spus acele vorbe inca uitandu-se pe fereastra, statea in pat cu genunchii ridicati si mainile spriginite de ei.
Ti-ai lasat privirea in jos, ceva fierbinte umezindu-ti obrazul incetul cu incetul pana in varful barbiei. Stiai ca avea dreptate si stiai ca te-a avertizat in privita lui, dar nu suportai sa fii criticata sau sa iti fie scoase in evidenta lucruri peste care tu doar ai trecut cu vederea.
- Stiu! Ai spus pe acelasi ton rece.
Te-ai ridicat din pat, lasand in urma doar caldura in locul in care stateai mai devreme si o adiere din parfumul tau in timp ce te indreptai spre usa.
- Dar nu ma asteptam sa-mi spui asta acuma! Acestea au fost ultimele tale cuvinte dupa ce ai iesit din camera lui.
Te indreptai spre scari cu pasi marunti, ti-ai lasat greutatea corpului pe piciorul drept ce atingea prima treapta lasand un zgomot ce deranja linistea din casa. Ceva parca iti spunea sa te intorci, dar nu ai ascultat. Coborai treapta cu treapta auzind inca o pereche de pasi in spatele tau la distanta. Te-ai grabit, nu voiai sa vorbesti acuma cu el, nu dupa ceea ce ti-a spus. Ai salutat-o pe Anne si ai facut pasi mari spre usa. Erai pe aleea casei lui si ai inceput sa fugi lasand-o in urma in cel mai scurt timp posibil.*
*Revenind in prezent*
Cutreierai fiecare strada a Londrei, nu-ti mai pasa de Jason, stiai ca cu el ai terminat-o, dar Harry? Cu el ce faceai? El iti era cel mai bun prieten, aveai sentimente pentru el, dar le ignorai tot timpul stiind ca el nu va dori sa strice prietenia dintre voi. Cuvintele sale te-au durut, chiar daca ele par inofensive, ti-au ajuns la suflet, “te-au atins la corason” (scuze, dar chiar nu m-am putut abtine : )) ).
Ai simtit o presiune puternica dintr-odata care a reusit sa iti faca cunostinta cu asfaltul si cat de confortabil e. “Super! De parca nu ajungea ca am durere fara vindecare, mai trebuia si o durere fizica care sa o simt! -.-“ ti-ai spus in timp ce iti pregateai repertoriul pentru strainul din fata ta care se apleca spre tine. Inca nu ti-ai revenit din soc avand privirea in ceata corpul tau fiind inca la sol. Persoana de care te ciocnisesi se apleca deasupra ta. Si-a intins mainile pe sub ale tale si te-a ridicat ca pe un fulg.
- Harry?! Spui tu ca o soapta fiind socata in acelasi timp. Fiorii au inceput sa-si faca simtit prezenta chiar in acel moment.
- Imi pare rau! Ar trebui sa fiu mai atent…. Si la ceea ce spun . Nu trebuia sa te las sa fii cu Jason. Trebuie sa fac ceva de mult timp.
Nu-ti mai simteai picioarele. In momentul de fata te bucurai ca erai in bratele lui si nu mai trebuia sa simti asfaltul rece de sub tine. Buzele tale erau zdrobite de catre ale sale. Iti placea si i-ai raspuns. Ai mai fost sarutata de baieti pana acuma, dar de data asta era diferit, te simteai iubita, chiar daca nu ti-ai afisat niciodata sentimentele fata de el si nici el fata de tine. Va era frica de ceea ce va crede celalat. Fiecare fior iti strabatea orice patricita a corpului. Bratele lui Harry se incordau din ce in ce mai tare spre spatele sau apropiindu-te de pieptul lui bine lucrat. Ti-ai ridicat mana dreapta spre gatul sau, aceasta explorand pielea sa pana in momentul intalnirii buclelor. Degetele tale jucandu-se cu ele in timp ce el voia mai mult. Nu te-ai opus, inca mai aveai aer ca sa-i rezisti. Nu l-ai lasat sa treaca asa usor, iti placea sa domini, dar nu ai avut noroc si aici. Parfumul sau iti invada narile, iti placea la nebunie stilul sau, modul in care arata, vestimentatia, gusturile pe care le avea aproape in materie de orice. Nu se mai putea satura de tine, dar simtea ca va ramane cu tine in brate daca nu termina. Simteai cum se departa de tine. Erati la doar cativa centimetri, ochii sai verzi te strabateau, iti admirau fiecare trasatura a fetei, tu facand acelasi lucru.
- Acum intelegi de ce am reactionat asa cand ai venit?
- Da.. ai soptit tu. Un suras aparandu-i si i-ai simtit din nou buzele explorandu-le pe ale tale.
- Te iubesc! Chiar daca nu ti-am aratat asta pana acuma.
