Captiv intre lumi (Intr?nd ?n lumea v?rcolacilor, Volumul IV)

Dragilor, acest capitol este primul ce conține elemente comune celor două serii. Mai exact un personaj comun ^^

Cine credeți că este și, mai interesant, ce rol credeți că are? 

Durase destul de mult până când ochii ei reușiseră să se ajusteze întunericului din acel loc. Se supărase pentru că știa că, dacă ar fi fost în continuare vârcolac, ochii ei ar fi putut să vadă aproape imediat prin acea beznă totală și nu ar mai fi fost nevoită să se țină strâns lipită de Caden.

Ceea ce distinseră ochii ei prin întuneric o uimise și o șocase în același timp. Treceau pe lângă o multitudine de ferestre de toate dimensiunile și culorile. Formele lor variau și putea să recunoască câteva dintre ele ca aparținând altei ere. Însă marea lor majoritate erau complet necunoscute minții ei. Zărise în treacăt geamuri făcute din piatră, marmură, lemn sau chiar paie. Observase că multe dintre ele erau geamuri termopane, în stil victorian sau chiar gotic. Unele aveau sticlă opacă, altele erau atât de clare încât putea să jure că nici nu era sticlă. Câteva aveau mai multe pete, în timp ce multe dintre ele erau cu crăpături sau chiar sparte. Ceea ce era de partea cealaltă a sticlei erau lucruri pe care ea nu le putea distinge oricât de mult ar fi încercat. Caden se mișca rapid și o trăgea din dreptul lor fără a-i permite să vadă prea multe, iar acolo unde se desfășura o anumită scenă era trasă cu rapiditate o perdea ce îi împiedica vederea.

Trecuseră în grabă pe lângă câteva geamuri a căror acțiune îi atrase atenția. Pe nici unul dintre ele nu putuse să le privească suficient de mult. La ultimul, însă, decise să forțeze nota. Îl trase pe Caden înapoi ca să privească o cameră din lemn, ce ilustra livingul unei cabane. Originarul se înfurie și o trase repede spre el. Profită de inerție și o îmbrățișă strâns.

Camy îi simțea aproape întreg corpul lipit de al ei. Se rușină și se enervase. Se împinse în pieptul lui și lovi cu palmele. Nu îi stătea în obșinuință să atace așa, dar prefera să nu îl atace prea grav.

Caden se împotrivi loviturilor. După câteva secunde îi dăduse drumul. Iar ea văzuse doar o perdea roșie acoperind fereastra și scena din spatele ei.

— Multe lucruri de aici îți sunt interzise, spuse Caden cu asprime. Nu ai voie să le vezi sau să știi de existența lor.

— De ce? se opuse ea. Oricum sunt moartă.

Se repezi la perdea. De cum atinse materialul simțise că mâna îi ia foc. Parcă zeci de ace înflăcărate îi străpunseseră pielea și o ardeau din interior. Trase de material, măcar să vadă ce îi era ascuns. Caden se repezi la ea și îi desprinse mâna de pe perdea.

Camy se trase din strânsoarea lui cu furie. Se dăduse câțiva pași în spate și privi cu indignare cum un scut, aproape invizibil, acoperă perdeaua.

— Amintirile rămân în suflet și le poți accesa în viața următoare, spuse Caden.

Originarul avea vocea calmă, deși în privire i se putea citi iritarea. Camy se prefăcuse că nu observă și se avântă spre un alt geam. Scena din spatele sticlei înfățișa o pădure bătrână pe care, cumva, o cunoștea.

Caden o ajunse în secunda următoare și o îndepărtă de la geam. Trupul lui acoperise aproape în întregime scena ce se desfășura de partea cealaltă a sticlei. Văzuse doar o siluetă străină, foarte ciudată, venind din depărtare. Imediat întregul geamu fusese acoperit de o perdea roșie, la fel cum se întâmplase cu scena trecută.

Camy îl ocolise cu dibăcie și se întinse spre materialul ce părea a fi foarte moale. Caden o prinse într-o strânsoare de fier și o înghionti cât mai departe. Când ea fugise spre altă scenă, Caden o răsuci pe călcâie și o opri locului.