Pov Cadance
‐Dominic,cred că mai bine le‐am zice a lor mei că ne căsătorim.
‐Yaaa,tu vrei să mor?
‐Nu,normal că nu vreau.
‐Atunci le spui doar tu,mie mi-e frică de taică-tu.
‐O părea el mare și rău dar atât timp cât papi e lângă el nu face nimik rău.spun și șterg ultima farfurie.
‐Bine,merg și eu.
‐Yey,du‐te și îmbrăcate,apropo mergem cu motorul.
‐Bine.zice și mă sărută,apoi se duce în cameră.să se schimbe.
~
‐Papi,unde tata?întreb când ajung în bucătărie.
‐Doarme,de ce?
‐Poți să te duci să îl trezești,trebuie să vă spun ceva.
‐Sper că nu e grav.
‐Nu e grav,stai liniștit.spun și aștept să îl trezească pe tata,iar Dominic curios fiind a ridicat capacul de la oală de pe aragaz și s‐a fript.
‐Auu.se plânge el.
‐Off,Doamne zici că ești un copil,dă mână încoace.zic și îi iau mână băgând‐o sub jetul rece.
‐Ce s‐a întâmplat aici?întreabă papi când ne vede la chiuvetă.
‐Păi copilașul de lângă mine l‐a mâncat curiozitatea și a pus mâna pe oală și s‐a fript.
~
‐Bun,acum că suntem aici vreau să vă anunț că ne căsătorim.spun și îi iau mână lui Dominic,care zâmbește și îl văd pe papi cum sare în sus și în jos,iar tata se uita la Dominic de parcă mai avea un pic și îl lua la bătaie.
‐Dominic,vin‐o să vorbim între patru ochii.spune tata iar lui Dominic i‐a pierit zâmbetul.
‐Ryu,nu îl speria că altfel nu te mai las să mă pupi o lună întreagă.țipă papi după tata.
‐Crezi că o să meargă?
‐Desigur,mereu a mers.
Pov Dominic
‐Vreau să îmi promiți un singur lucru și aveți aprobarea mea.
‐Desigur,orice pentru Cadance.
‐Te rog să nu îl rănești,a suferit destul.
‐Promit că nu o voi face.
‐Bun,v‐ați gândit unde vreți să faceți nunta?
‐Da sau cel puțin eu m‐am gândit să o facem la Las Vegas.
‐Wow,lui Cadance o să îi placă la nebunie,acum hai să mergem că mie că Lex o să creadă că te speri.
‐Bine.
~
‐Ce pot să spun,felicitări și casă de piatră.spune papi fericit.
‐Mulțumim papi.
‐Și când v‐ați decis să faceți nunta?
‐Peste două sau trei săptămâni,nu‐i așa Dominic?
‐Desigur baby.spun și mă ridic să îmi iau un pahar cu apă.
‐Papi,tată sper că nu vă supărați dar trebuie să mergem acasă,l‐am lăsat pe Kian singur.zice Cadance și se ridică de la masă.
‐Vai,am uitat că e acasă,hai că mie că dă foc la apartament.
‐Pa.
‐La revedere.spun și ieșim pe ușă,ne urcăm pe motor și mergem acasă.
Va urma
